Diferite documente şi urme materiale atestă că acest teritoriu a fost locuit din cele mai vechi timpuri.
Fragmentele şi resturile de zidărie în hotarul comunei lângă cimitirul ucrainean, atestă că localitatea a existat încă de pe timpul stăpânirii romane 105-200 e.n.
Prima menţiune documentară despre o aşezare locuită în acestea părţi o avem din anul 1223. Numele de CRICIOVA este din 1918, până atunci purtând diferite denumiri maghiare şi habsburgice:
- KRICSIOVAI;
- KRICHCJOVA;
- KRISTOVA;
- KRISE.
Din secolul 12-13, (1215, 1289, 1301 - epoca feudalismului), sunt în mai multe documente primele date despre întemeierea localităţii JDIOARA, este însă că pe teritoriul localităţii Jdioara s-au găsit numeroase urme de vieţii omeneşti din epoca romană.
Din toate provinciile Daciei, numai Banatul timişan a fost întâi populat cu colonişti romani.
Pe timpul Romanilor în Banat din localităţi se găseau:
- Tsiesna (Orşova);
- Zambara (Timişoara);
- Ahibis (Buziaş);
- CentrumPutca (Surduc);
- Tapae (Tapia);
- Sydovar (Jdioara) ce a însemnat –cetatea a oamenilor mari, uriaşilor.
Deja pe la anii 1320, 1321 se aminteşte despre cetatea Sydovar (Jdioara). La 1 martie 1368 Regele Ludovic cel Mare, comunică castelanilor cetăţilor Timişoara, Sydovar (Jdioara), Sebeş, Mihald, Orşova, că pe Himfi Benedict l-a numit ban al Bulgarilor. În limba maghiară numele satului Jdioara a fost „ZSIDOVAR” (se citeşte Jidovar) şi este formată de două cuvinte, care pe româneşte înseamnă cetate evreiască (jidovească). Mult timp satul Jdioara a fost centru a comunei .
Satul CIREŞU, denumit o dinioare CIREŞU-TIMIŞAN are o vechime de aproape 370 de ani. Primul document ce se referă la acesta localitate datează din anul 1633.
Fostul sat CIREŞU-NOU, după ultima împărţire administrativ teritorială înglobat în satul CRICIOVA are o vechime de c.c.a. 60-90 ani şi s-a format prin cumpărarea terenurilor agricole de la foşti nemeşi de către rudenii veniţi din UCRAINA subcarpatică. Din punct de vedere administrativ-teritorial a făcut parte din diferite unităţi administrativ-teritoriale. Comuna Criciova este formată în majoritate din populaţie de etnie română şi 20% ucraineni care în majoritate locuiesc în CIRESU.
Începând din sec. al XIX-lea şi începutul sec XX a făcut parte din Comitatul CARAŞ-SEVERIN (1921) din regiunea BANAT (1966), din judeţul SEVERIN (1935) din regiunea Timişoara (1956). În prezent face parte din judeţul Timiş.
PRIMARII (Chinejii) DIN COMUNA JDIOARA ÎN ANII 1781-1950
- Danil Toderescu 1781-1782
- Mihai Logojanu 1783-1784
- Martin Dragu 1785 - 1786
- Drăgoi Nagru 1787-1788
- Alexandru Toderescu 1789-1790
- Martin Andraş 1791-1792
- Drăgoi Negru 1793-
- Nicolae Işfanescu 1794-1800
- Ianaş Logojanu 1801 -
- Nicolae Işfanescu 1802-1805
- Damaschin Todorescu I 1806-1807
- Vasile Nicolescu 1808 -
- Dragoi Bălu 1809 -
- Vasile Nicolescu 1810 -
- Damaschin Toderescu I 1811-1812
- Drăgoi Bălu 1813-1814
- Nicolae Işfanescu 1815-1820
- Drăgoi Bălu 1821-1822
- Vasile Nicolaescu 1822 -
- Nicolae Blidariu
- Trăilă Geltofan 1823-1824
- Mihai Dragu 1825-1830
- In anul1831au venit marii proprietari 1831-1832
- Ianaş Daminescu 1833 -
- Georghe Pavlovici 1834 -
- Nicolae Micşa 1835 -
- Mihail Dragu 1835-1839
- Ioan Jurca 1839-1840
- Petru Barbu 1840-1842
- Ioan Jurca 1842-1843
- Petru Tămaş mic 1843-1844
- Alexie Mara 1844-1845
- Mihai Dragu mare 1845-1846
- Alexa Mara 1846-1847
- Dimitrie Corneanu 1847-1848
- Alexie Mara 1848-1849
- Danil Işfanescu 1849-1850
- Petru Barbu 1850-1852
- Alexie Mara 1853 -
- Ioachim Lungu 1854 -
- Petru Barbu 1855 -1856
- Alexa Mara 1856 -
- Lazăr Dragu 1858 -
- Grigorie Birescu 1859-1860
- A murit preotul Grigorie Popa (a dus evidenţa) Nu sunt date
- Popa Savu 1898-1899
- Bogdan Danilă 1900-1905
- Gerga Ioan 1906-1907
- Ploscariu Petru 1907-1914
- Petruţie Achim 1915 -1918
- Ploscariu Dimitrie 1919 (România Mare)
- Stanciu Vasile 1920 -
- Roşu Pavel 1921 -
- Biriş Petru 1922 -
- Jurca Petru 1923 -1924
- Stoiconi Ioan 1925 -
- Tămaş Ioan 1926-1928
- Işfănescu Danilă 1929-1930
- Oprea Simion 1930 -
- Crăciun Nicolae 1930 -
- Oprea Simion 1931 -
- Secoşan Vasile 1931-1932
- Işfănescu Danilă 1932-1934
- Blidariu Eugen 1934, decedat
- Işfănescu Dănilă 1934-1938
- Bogdan Danilă 1938
- Daminescu Dănilă 1938 -
- Zimbrean Victor 1938-1939
- Ploscariu Petru 1940
- Toderescu Cornel 1940-1941
- Ploscariu Petru 1941-1948
- Suciu Ivan 1948-1949
- Toderescu Lazăr 1949 -
- Suciu Ioan 1949-1950
Începând cu 1 octombrie 1950, Jdioara devine sat trecând sub administraţia Sfatului Popular al comunei Criciova, datorita unei noi împărţiri administrative în ţara noastră, în regiuni şi raioane.
Astfel satul Jdioara întră în componenţa comunei Criciova, raionul Lugoj, regiunea Timişoara, care mai târziu s-a numit regiunea Banat. Suciu Ioan trece cu 1 octombrie 1950, ca preşedintele al Sfatului Popular al comunei Criciova.